Dragostea lui Dumnezeu

Am stat mereu şi m-am gândit la dragostea lui Dumnezeu faţă de noi. Mai ales când eram doar un copil, meditam la cât de mare trebuie să fi fost durerea lui Dumnzeu atunci când a hotărât să Îl lase pe Fiul Său să moară pentru om. Şi toate acestea, din dragoste pentru cineva care-I greşeşte tot mereu.

Dumnezeu ne-a creat pe noi, nu evoluţia sau alte teorii. El ne-a facut să fim desfătarea Lui, cea mai măreaţă creaţie a Sa. De aceea ne-a şi făcut după chipul şi asemănarea Sa. De ce atunci, dacă El ne este Tată, noi Îl refuzăm mereu? Am ajuns să ne credem stăpâni peste viaţă. Ne uităm la cei care mor ca şi la un fenomen prin care noi nu vom trece niciodată. Câteodată vorbim cu cineva bolnav, cu cineva în suferinţă, îl alinăm, dar niciodată noi nu ne-am vedea în locul lor.

Suntem atât de independenţi de divinitate sau cel puţin aşa ne place nouă să credem. Uităm însă tocmai esenţa vieţii: Dumnezeu. Dostoievski spunea: ,,Oamenii n-au armonie sufletească şi nici nu năzuiesc spre ea, ei merg cu toţii la pierzare şi fiecare îşi laudă drumul lui, în loc să-şi întoarcă sufletul către singurul adevăr, căci viaţa fără credinţă nu-i decât un chin”. Cei mai mulţi oameni trăiesc în felul acesta. Oare Dumnezeu pentru o astfel de viaţă Şi-a dat Fiul? Atât este tot ce putem noi experimenta pe acest pământ? Să fi îndurat Isus atâta suferinţă pentru ca noi să trăim ca nişte oameni ai nimănui, bântuiţi mereu de gândul sinuciderii, pentru că nu găsim rostul vieţii?

Actul lui Dumnezeu, salvarea pe care a făcut-o prin Domnul Isus ne este mărturia faptului că El ne iubeşte. Nimeni nu L-a forţat şi nici nu Îl putea acuza dacă proceda contrar. Însă dragostea Lui pentru noi se arată tocmai atunci când noi, nici măcar nu meritam să mai fim iertaţi. Atunci El a intervenit şi ne-a scăpat. Dumnezeu este dragoste. Însă din această dragoste poate izvorâ şi un foc distrugător. Din dragoste pentru oameni, Dumnezeu îi va trimite  pe oameni în iad. Din respect pentru alegerea făcută de noi, El ne va lăsa să mergem pe drumul ales de noi. Dragostea lui Dumnezeu, tocmai ea, Îl va împiedica să evite iadul.

Uitându-mă la acest videoclip şi meditânt la dragostea manifestată de Dumnezeu, îmi pot da seama, în parte, cât de grea trebuie să fie respingerea pe care o manifestă atăţia oameni. Dragostea Sa este mereu prezentă în vieţile noastre. Nu a încetat odată cu jertfa Domnului. Doar ea ne mai ţine în viaţă astăzi. Dumnezeu ne iubeşte şi ne mai dă timp să Îl alegem. Într-o zi însă El va alege să pună punct şi să încheie viaţa noastră. Atunci noi vom rămâne doar cu alegerile noastre, harul Său pentru noi fiind ajuns la capăt. La judecată Sa, cei care vor fi răspuns lui Dumnezeu vor fi mântuiţi, prin credinţa în jertfa Domnului Isus. Dar ceilalţi vor ajunge unde şi-au dorit ei.

Dumnezeu este drept. Dacă nici aici pe pământ nu ne-a forţat, nici la judecată nu ne va forţa. Ne va lăsa să ne urmăm drumul, aşa cum ne-a plăcut să facem şi aici pe pământ. Azi încă avem şansa de-a ne schimba cursul vieţii şi mai apoi cursul veşniciei. Să nu uităm: Dragostea Lui este şi va rămâne desăvârşită, chiar şi la judecată.